Tot ce nu știai despre cultivarea tomatelor de grădină

Tomatele sunt plante legumicole solano-fructoase care aparțin familiei Solanaceae. Din familia Solanaceae mai fac parte și cartofii, ardeii, vinetele.

Este important să cunoaștem aceste lucruri, pentru a stabili corect rotația culturilor. Plantele din aceeași familie nu pot reveni pe aceeași parcelă decât după 3-4 ani. Monocultura duce la infestarea terenului cu boli și dăunători care reduc semnificativ producția sau compromit culturile. Culturi premergătoare bune culturilor de tomate sunt cele de cucurbitacee, bulboase, rădăcinoase, mazăre, fasole, lucernă. Chiar dacă nu faceți asolamentul așa cum normele o cer, măcar nu cultivați tomatele pe același sol ca în anul precedent.

Tomatele sunt plante originare din America Centrală și de Sud, deci sunt plante iubitoare de soare și căldură. Lumina (minimum 10 ore/zi) joacă un rol foarte important în calitatea culturii de tomate. Solurile recomandate pentru cultura de tomate sunt soluri ușoare, afânate, bogate în humus și substanțe nutritive, cu permeabilitate bună, cu posibilitatea de irigare. Fertilizarea solului destinat culturii de tomate poate fi făcută folosind gunoi de grajd provenit de la bovine sau ovine, deja descompus.

Tot ce nu știai despre cultivarea tomatelor de grădină

Pregătirea terenului

Pregătirea terenului este o etapă foarte importantă. Începe încă din toamnă, prin eliberarea terenului de resturile vegetale provenite din cultura anterioară și afânarea solului cu cazmaua sau cu motosapa. Tot în această etapă se adaugă gunoiul de grajd folosit pentru fertilizare, încorporat în sol la cca. 30 cm adâncime. Foarte important în fertilizarea de bază este aplicarea amendamentelor cu superfosfat. Deasemenea tot la fertilizarea de bază se adaugă amendamentele cu calciu, în cazul solurilor cu reacție acidă.

Primăvara, după ce terenul este zvântat și se poate lucra în grădină, pentru îndepărtarea buruienilor puteți întreține solul cu sapa.

Plantarea

După ce pericolul de brume târzii a trecut iar temperatura se stabilizează în jurul valorilor de 10-12 grade C, se poate trece la plantarea răsadurilor în pământ. Plantarea răsadurilor se va face manual, îngropând planta până la prima frunză adevărată, la distanța de 70 cm între rânduri și 30-40 cm între plante. Fiecare plantă va fi udată cu 1-2 litri de apă. După câteva zile de la plantare (4-5 zile) se vor completa eventualele goluri apărute folosind răsad de același fel.

Evitați răsadul prea dezvoltat. Din cauza suprafeței foliare mari în raport cu rădăcinile insuficient dezvoltate, durează și câteva săptămâni până ce plantele își revin. Plantele cele mai potrivite sunt de mărime medie, viguroase și cu un aspect sănătos.

Alegeți o formulă de tutorare a plantelor. Dacă doriți folosirea de araci, aceștia trebuie amplasați pe teren odată cu plantarea răsadului, astfel evitați lezarea ulterioară a rădăcinilor tomatelor.

Solul va fi în continuare prelucrat cu sapa (3-4 prașile), vizând îndepărtarea buruienilor și spargerea crustei formate la suprafață în urma udărilor.

Irigarea și fertilizarea

Prima udare se va face la plantare, iar a doua la 4-5 zile de la plantare. Plantele mature vor fi udate din abundență la perioade regulate 5-7 zile, în funcție de condițiile de temperatură. Udarea se va face dimineața devreme, cu 1-2 ore înainte de răsăritul soarelui sau seara după ce solul se răcorește. Apa trebuie să ajungă pe sol și nu pe frunzele tomatelor, de aceea un sistem de irigare prin picurare este foarte folositor.

Chiar și în condițiile unui teren foarte bun, pentru obținerea producției dorite, fertilizarea tomatelor este necesară. Momentul cel mai potrivit este imediat după apariția primelor fructe, apoi după 15-20 de zile.

Copilitul și cârnitul

Copilitul sau îndepărtarea lăstarilor tineri se recomandă a se face utilizând o foarfecă sau un briceag dezinfectat, până ce aceștia ating 5 cm, planta suferind mai puțin și cicatrizările realizându-se mai rapid. Amânarea copilirii face ca lăstarii să preia o mare parte a produsului de fotosinteză, împiedicând astfel formarea de noi flori. Leziunea produsă plantei este mai mare cu cât lăstarii sunt mai mari în momentul copilirii. Copilirea se recomandă a fi făcută dimineața, pentru a rămâne destul timp din zi pentru cicatrizare. După copilire se recomandă aplicarea unui fungicid.

Cârnitul vârfurilor (ciupitul, tăierea vârfurilor) se realizează la 2-3 frunze deasupra ultimului etaj de rod și are ca scop grăbirea coacerii. Cârnitul se va face după 4-5 etaje de rod la soiurile timpurii și 6, maximum 8 etaje la soiurile târzii.

Recoltarea

Pentru o savoare specială, lasați roșiile să se coacă pe plantă. Culegeți atunci când sunt mature și aromate. Păstrați roșiile la temperatura ambientală, într-un loc aerisit și umbrit. Evitați plasarea lor în frigider.

Toamna, înaintea desființării culturii de tomate, recoltați fructele mature care încep să se coloreze ușor în portocaliu și le înveliți individual în hârtie. Așezați tomatele astfel pregătite într-un loc aerisit și răcoros (12-15 grade C), ferite de îngheț și vă veți putea bucura de ele mult timp.

Sper să fi găsit aici câteva lămuriri simple care să vă îmbunătățească recoltele proprii. Cu alte sugestii și păreri despre cultivarea tomatelor de grădină, vă aștept în zona dedicată comentariilor.