Cum folosești cenușa în grădina de legume

Valoarea cenușei ca îngrășământ mineral este cunoscută de multă vreme, pentru conținutul său ridicat în calciu, magneziu, fier și a altor elemente nutritive necesare creșterii și dezvoltării plantelor.

Cenușa poate fi folosită ca amendament pe solurile cu reacție acidă, pentru reducerea acidității până la neutralitate. Având reacție alcalină, cenușa nu se recomandă pe solurile alcaline.

Utilizarea cenușei în grădină mai are și alte beneficii. Combate buruienile precum pirul și ștevia sălbatică, este un insecticid natural, acționând împotriva mai multor tipuri de dăunători care atacă rădăcina plantelor, ajută la menţinerea unui mediu favorabil pentru microorganisme.

Ce fel de cenusă utilizezi

Cenușa folosită ca îngrășământ trebuie să fie rezultată de la arderea lemnului natural, paielor şi cocenilor. Cenușa rezultată din arderea bucăților de lemn vopsit sau alte produse de lemn care au fost lăcuite ori vopsite nu este benefică pentru sol, deoarece conține substanțe chimice potenţial periculoase şi metale grele. Cenuşa provenită din mase plastice nu este nici ea bună deoarece este toxică pentru plante. Nu se va aplica pe sol nici cenușa rezultată din arderea cărbunilor de mină.

Aplicarea cenușei pe sol nu se face după o normă strictă. Este recomandat a se aplica o cantitate de aproximativ 80-90 de grame la mp (un pahar mai mare) sau o lopată de cenusă la 10-15 mp într-un an.

Cum încorporezi cenușa în sol

Cenuşa se evacuează zilnic din sobe, în timpul iernii, se poate depozita în vase metalice, în locuri unde nu pătrunde apa. Întrucât este higroscopică, cenușa lăsată în aer liber se umezește și își pierde semnificativ din proprietăți.

Cel mai indicat ar fi să fertilizăm grădina toamna, după arături sau primăvara înainte de însămânțare. Cenușa utilizată trebuie să fie uscată, iar ziua în care urmează a fi încorporată în sol să nu fie ploioasă. După administrare se greblează terenul ușor. Se poate efectua această operațiune și timpul iernii, cu condiția să avem temperaturi pozitive, solul să fie relativ uscat și afânat, pentru a putea încorpora cenușa prin greblare.

În unele gospodării s-a împământenit obiceiul, total gresit, de a împrăștia cenușa peste zăpadă. Se va evita, de asemenea, împrăștierea cenușei peste plantele abia răsărite ori peste semințe. Datorită conținutului de potasiu al cenușei, plantele ar putea fi arse și compromisă cultura. Din acest motiv cenușa va fi încorporată în sol de toamna sau primăvara devreme, cu câteva săptămâni înainte de plantarea răsadurilor sau de însămânțare.

Nu utilizaţi cenuşa împreună cu îngrăşăminte de azot (gunoiul de grajd proaspăt, sulfat de amoniu, azotat de amoniu, uree), deoarece s-ar pierde din efectul lor. Acestea ar trebui să se aplice la distanță de cel puţin o lună după fertilizarea cu cenuşă.

Nu abuzați de cenușă ca îngrășământ. Sunt plante care preferă solurile alcaline, deci vor reacționa pozitiv la fertilizarea cu cenușă culturile de roșii, legume rădăcinoase și legume verzi, brocoli. În schimb, plantele care preferă solurile acide riscă să nu se dezvolte în solul fertilizat cu cenușă. Dacă vrei să cultivi pătrunjel, căpșuni, cartofi ori ai în grădină un afin, te sfătuiesc să eviți cenușa în spațiul de cultură.

Când utilizați cenușa, protejați-vă totdeauna ochii, mâinile și sistemul respirator. Purtați mănuși, ochelari și mască de protecție pentru a evita inhalarea cenușei ce se ridică în aer în timpul utilizării.

Dacă și tu folosești metode naturale de fertilizare te aștept cu păreri la rubrica de comentarii.